
Dialoguri cu oameni care inspira – Florina Toader
Florina, eu te-am cunoscut cumva înainte de a te cunoaște.
Îl admiram pe Andrei, baiețelul tău de numai 6 anișori cred că avea atunci, la antrenamentele de dans sportiv. Manierat, elegant, ușor timid, zâmbitor, pasionat și cu o anumită înțelepciune, necaracteristică copiilor de vârsta lui. Mi-am zis atunci că părinții acestui copil trebuie să fie oameni cu totul deosebiți 🙂 Și nu m-am înșelat, cunoscându-I pe ambii.
Pașii noștri s-au intersectat cumva tot pe parchetul unde se scriu povești și se îmbrățișează suflete, pe ritmuri de tango argentinian, cu tine în rol de instructor. Am remarcat întotdeauna căldura și zâmbetul cu care privești oamenii.
Cum te-ai defini tu, în câteva cuvinte?
Cred ca sunt o parte mica mica dintr-o lume foarte mare, in care suntem toti cumva conectati la un nivel mai inalt.
M-as descrie ca un om bun care incearca sa-si faca o viata frumoasa. Si pentru asta e necesar sa fii inconjurat de frumos: de frumosul din ceilalti, de frumosul din jurul tau, de frumosul pe care ti-l construiesti tu, de frumosul din suflet
“Cred ca asta ma caracterizeaza cel mai bine: Cautarea frumosului in orice”
Ai ajutat mulți oameni să se dezvolte, sub diverse acoperișuri ale diferitelor școli până când ai inițiat Tango del Alma. Ai multe persoane care te urmează. Care crezi că e motivul pentru care simt să facă acest lucru?
Probabil ca in preajma mea si a oamenilor de langa mine se simt bine. Cred. Niciodata n-am considerat ca pot face lucrurile singura. Si atunci, am incercat ca oamenii din jurul meu, pe masura ce invat eu, sa invete si ei. Este desigur, si informatia valoroasa pe care o primesc, dar relatia primeaza.
Medalii. Un cuvânt care cred ca în familia Toader e uzual. Și parte din merit cred că ți se datorează și ție. Care ar fi decizia pe care ai luat-o și pentru care te feliciți cel mai mult?
Nu folosim cuvantul asta, medalii. Cand vorbim despre dans, intreb daca a avut antrenament, cum s-a descurcat … Pentru mine nu conteaza ce loc a luat, dar pentru Andrei conteaza, pentru strategia lui pe termen lung. Poate sa fie o performanta mai mare sa fii pe locul 12 din 200 decat sa fii pe locul 1 din 20. Important e sa aiba un rezultat mai bun decat au avut la competitia anterioara. Eu nu am urmarit niciodata sa fiu prima in vreun clasament. Am urmarit sa fiu multumita de rezultatul respectiv, sa fiu impacata ca rezultatul, cu ceea ce-mi doream. Sa fie un pas inainte.
Cum a fost decizia de a da drumul lui Andrei, la 13 ani, să plece în UK?
Si grea si usoara in acelasi timp. Au fost foarte putine momentele in care m-am indoit de acea decizie. Principiul meu de viata e ca intotdeauna exista o solutie. Intotdeauna i-am pregatit pe copii in ideea in care se vor rupe de mine, de familie…si-si vor construi drumul propriu. Pana la urma ce-ti doresti se intampla. Ce nu poti controla este momentul in care se intampla.
Ai mers și pe Camino. Care sunt două mari lecții pe care dorești să le împărtășești cu noi, din experienta aceea?
Au fost multe lectii valoroase pe Camino. Nu mi-au ajuns lectiile de prima data si de aceea am fost de 2 ori 🙂
Ca sa fim fericiti, nu avem nevoie de lucruri. Avem nevoie sa fim impacati cu noi si cu deciziile noastre.
Din a doua tura, o lectie valoroasa a fost sa-mi ascult corpul. Am invatat sa gasesc granita aceea dupa care, daca as trage mai mult de mine, mi-as face rau. Nu am nimic de demonstrat nimanui.
Ce sfat ai da cuiva la început de drum de antreprenoriat, carieră sau dezvoltare personală, sfatul acela pe care ți l-ai fi dorit tu să-l primești?
Sa-si stabileasca obiective clare si pasi de actiune si apoi sa-i urmareasca foarte indeaproape. Daca nu stii clar ce vrei, nici nu ai cum sa urmaresti acel ceva.
Care-i satisfactia ta din afacerile pe care le faci?
Daca vorbim de imobiliare, satisfactia e ca pot sa am un venit pasiv fara sa depun foarte mult efort. E necesar insa sa fiu tot timpul in garda, daca e necesar sa fac ceva. Cel mai mare avantaj e ca imi ofera timp sa fac celalalt business, cel din pasiune: Tango del Alma.
Care a inceput din intamplare: Un prieten isi dorea sa invete sa predea tango. Si i-am zis: te invat eu! Oricum mai facusem asta si la alte scoli, pe care le ajutasem mai degraba prin prisma antreprenorului. Si asa am inceput…cu 6 prieteni care-si doreau sa invete sa danseze, carora eu si Valeriu le predam tango, la mine acasa. Imi imaginam ca o sa-l invat pe Valeriu sa predea, dupa care voi directiona cursantii catre celelalte scoli de tango din Timisoara. Nici nu-mi doream atunci o scoala de tango, mi se parea prea multa bataie de cap. Numai ca incet, incet, au inceput sa se adune mai multi oameni in jurul nostru si….mi-am zis ok…de ce nu?
Ce anume crezi ca a adunat oamenii in jurul vostru, la Tango del Alma?
Cred ca o dorinta si de a dansa cat si o dorinta de a socializa, de a-si gasi prieteni.
În jurul tău sunt mereu oameni. Ești mamă, antreprenor, instructor de tango argentinian, consilier de dezvoltare personală, prietenă, fiică, voluntar….Cum și când le faci pe toate?
Le iau pe rand 🙂 Am un radar bun al prioritatilor. Imi stabilesc in fiecare moment: Ce e prioritar acum?
Si am timpul organizat pe sertarase: sertarasul pentru familie restransa, cel pentru familie extinsa, sertarasul pentru businessul care imi aduce venituri, cel pentru pasiuni. Calatoriile au un sertaras separat. Vorbeam de sertarase. Cred ca fiecare lucru in viata are cicluri care se repeta. E ca o curba si e foarte important sa stii unde esti pe aceasta curba. Cateodata ti se pare ca esti la fundul sacului si nu e asa. E foarte important sa stii unde vrei sa ajungi si sa stabilesti pasi ca sa iesi din acel moment.
Pe tine ce te ajuta cand ai un astfel de momente mai joase?
Introspectia. Planificarea. Tabloul viselor. In momentele cand am fost jos, mi-am dat seama cate resurse am defapt. Cand am fost sus pe panta ascendenta, mi-am dat seama cat de putine instrumente foloseam. Poate si din lene…Cert e ca in partea de jos ma mobilizez si incep sa caut 🙂
Care sunt locurile in care ti-a stat inima in loc sau a inceput sa bata mai tare?
Foarte multe! Mi-am si propus ca in fiecare an sa merg cel putin intr-un loc in care n-am mai fost. Fiecare loc a fost deosebit. Cateodata caut natura daca am nevoie de liniste. Alteori merg in locuri unde le pot oferi copiilor o experienta wow. Toscana a fost de exemplu o calatorie de acest gen.
Cand zambeste Florina cu sufletul?
Cand nu e filmata.. 🙂 Si cand nu stie ca i se face poza 🙂 Si cand danseaza tango.
Care-i povestea pe care o deseneaza tangoul tau?
Depinde foarte mult de muzica pe care o ascult si pe care dansez. Depinde de starea mea din momentul respectiv. Depinde de partener. Imi place conexiunea foarte profunda cu un partener pe care nu-l cunosc. Si se intampla asta din ce in ce mai des. Si se intampla….pentru ca eu invat si evoluez. Invat sa fiu in echilibru, sa nu mai duc in dans problemele de acasa…
Pentru cei care nu danseaza tango: Care sunt 2 aspecte pe care ar trebui sa le stie despre tango, de la tine?
Ca tango te ajuta sa gasesti starea de echilibru. Si ca tango inseamna conexiunea dincolo de cuvinte, conexiunea reala cu celalalt. Tango inseamna cumva libertate. Cand sunt acolo, nu ma mai gandesc la altceva.
Ai mentori sau modele pe care îl urmezi?
Da. Sunt persoane pe care le admir, de la care am luat bucati care-mi foloseau in momentul respectiv. Au fost adecvate momentului si persoanei care eram eu atunci.
Ce te-a determinat sa zici DA acestei provocari, care este Nuditatea Emotionala?
M-a scos din zona de confort. Si aceasta m-a atras. Vreau ca anul acesta sa ies mai mult din zona de confort.
Multumesc mult Florina, pentru curaj, pentru autenticitate, pentru modelul pe care-l oferi cu atat bucurie si zambet!